Câtă autonomie ar trebui să aibă roboții în sălile de operații?

Inteligența Artificială începe să își dovedească utilitatea în tot mai multe domenii, în care efectuează activități cu o precizie pe care omul nu o poate deține. Medicina este un exemplu mai mult decât elocvent.

Roboții au revoluționat intervențiile chirurgicale încă din anul 2001, atunci când au fost introduși pentru prima oară într-o sală de operații pentru proceduri complexe.

• O gaură neagră masivă din Universul timpuriu, surprinsă în timp ce trage „un pui de somn”
• Telescopul Webb a găsit o populație neobișnuit de mare de asteroizi între Jupiter și Marte

Acum, aceștia se află în spitale din toată lumea, iar cel mai prolific dispozitiv, Da Vinci, este folosit în 1,5 milioane de intervenții anual, potrivit producătorului Intuitive Surgical, cu sediul în California.

Roboții, utili în sălile de operații din întreaga lume

Acum, prin îmbinarea inteligenței artificiale cu alte tehnologii inovatoare, inginerii dezvoltă roboți și mai avansați, pentru a crea o nouă epocă a chirurgiei – iar de data aceasta, rolul chirurgilor în sălile de operații s-ar putea schimba în totalitate, potrivit The Guardian.

Roboții au fost folosiți, până acum, pentru o varietate de activități în secțiile de chirurgie, însă utilitatea lor în ce privește laparoscopia (procedura de chirurgie minim invazivă, care efectuează incizii foarte fine) a fost cea care a atras atenția cel mai mult. Fără roboți, laparoscopia ar fi solicitat un nivel înalt de precizie din partea medicului chirurg, care ar fi fost nevoit să efectueze incizii fine, complicate, în poziții incomode. Inciziile fine ajută pacienții să se refacă mai rapid după operație și să reducă riscul unor infecții.

Cum devine robotul mai bun după fiecare intervenție chirurgicală?

De aceea, oamenii de știință iau calcul de a oferi și mai multă autonomie roboților, deoarece ei pot colecta un volum mare de informații, pe care le pot pune în aplicare în folosul pacienților. Un sistem inteligent, odată dezvoltat, se poate auto-educa, ceea ce înseamnă că, în teorie, robotul va deveni mai bun cu fiecare operație pe care o realizează. Inginerii dezbat acum nivelul de autonomie pe care un robot ar trebui să îl dețină, însă temerile din jurul acestei ipoteze nu sunt fondate.

„Nu ar trebui să o numim chirurgie autonomă. Este vorba despre autonomie pentru anumite sarcini. Nu este ca și cum s-ar schimba aparatura medicală peste noapte”, a explicat Tamas Haidegger, profesor de inteligență Robotică la Universitatea Óbuda din Budapesta.

Vă mai recomandăm să citiți și:

Un robot inspirat de pangolin poate efectua proceduri medicale direct în stomac

Roboții care au grijă de bătrâni ar putea deveni realitate în China

Momentul în care un robot și un aligator se întâlnesc într-o conductă de apă din Florida

NASA testează un robot asemenea unui șarpe care va căuta viață pe Enceladus